Ieri am fost la expoziţia Dino Park din Braşov. Reclama părea mişto, se anunţa ceva deosebit. Cică dinozaurii respectivi au „jucat” şi în Jurassic Park. Probabil în versiunea pentru orbi.

Biletul a costat „numai” 15 lei, iar în interior erau numai puşti de cinci ani împreună cu bunicul sau părinţii. Se agitau mai tare ca o sticlă de suc, alergau şi rădeau cu gura până la urechi. Aveau şi un punct de atracţie: o lădiţă cu nisip în care erau „îngropate” nişte oase de dinozaur. Iar ei, ca nişte mici arheologi, trebuiau să le descopere folosind pensula din dotare.
Un puşti de vreo 6 ani a învăţat lecţia de viaţă de la bunicul său, care l-a furişat pe lângă ochiul ager al portarului. M-a uimit rapiditatea bătrânului, mai ceva decât Batman în fugă spre locul crimei.

Exponatele arătau de parcă erau pictate de un pictor orb, fiind evident materialul din care erau realizate. Măcar păstrau proporţiile şi ofereau şi informaţii despre exponate. Aveau şi un filmuleţ destul de interesant care se derula într-un colţ al expoziţiei, însă nu prea stătea nimeni să-l vadă.

După vreo cinci minute de învârtit şi căscat gura, am auzit şi nişte sunete, scoase parcă de un magnetofon stricat. Trei sau patru dinozauri dădeau din cap ritmic de parcă ascultau manele în căşti.

Per ansamblu, expoziţia e bună doar dacă te duci cu nepotul de şase cai ani, sau dacă eşti mai mare, dacă te duci cu bunicul senil. Să vadă şi el dinozaurii, pentru că s-a săturat de OTV şi de circul de la televizor.