De fapt nu noi, ci britanicii cărora li se pare foarte amuzant cuvântul  „ieşiţi”. GPS-ul setat pe limba română e tare amuzant pentru ei:

Nu dau lecţii pentru că nu sunt profesor, dar nu m-am putut abţine să nu public un test dat de un student al facultăţii de Litere.

Se dau enunţurile de mai jos. Să se corecteze greşelile de ortografie şi punctuaţie:

Î-i prelungi imediat concediul dar mă sfi să-i spun că mediocri-i prieteni nu agrează asta şi că şefii sale însăşi i-i se pare cam deplasată pretenţia lui.

Vedea-o-aşi terminată o dată lucrarea asta că niciunul din noi nu mai rezistăm iar mie m-i tot mai greu să nu mă înfuri.

Grijulii vizitii adapă caii negrii.

Morcovii rămaşi daţi-mi mie  sau daţi-i lui.

El se sfii să Citeşte mai departe »

Grea întrebare! Pentru unii mumă, pentru unii ciumă, virgula se dovedeşte a fi un duşman redutabil. Fie că e pusă între predicat sau subiect fie că lipseşte cu desăvărşire, virgula constituie principalul vinovat în cazul certurilor pe bloguri.

N-am dat la facultatea de jurnalism, iar ultima lecţie de gramatică mi-a fost predată prin clasa a 8-a. Totuşi, ştiu să despart în silabe, să pun cratima acolo unde trebuie, iar virgulele sper că le-am pus corect până acum. Dacă nu, vă invit să criticaţi orice text, iar eu voi modifica. Nu mă supăr, chiar e binevenită critica.

Virgula e mai mult decât prietenul cu coadă al punctului.

Unde se foloseşte virgula:

- inainte de o conjunctie adversativa ( dar, iar, ci )
- inaintea unei conjunctii conclusive: (asadar, asa ca )
- inaintea unei circumstantiale de cauza: Nu a ajuns la timp, pentru ca …
- inaintea unei propozitii consecutive: A mancat atata de mult, incat nu mai putea sa se miste
- pentru a desparti o propozitie concesiva de restul frazei: Chiar daca / Desi / Cu toate ca stia raspunsul , el refuza sa vorbeasca.
- pentru a desparti o conditionala de restul frazei: Daca nu risti , nu castigi.
- pentru a desparti o propozitie incidenta de restul frazei: Copiii, spunea cineva , se nasc toti cu ochii albastri.
- pentru a desparti o apozitie de restul propozitiei: Mihai, fiul lui Cristi Maftei , are 9 ani.
- dupa un substantiv in cazul vocativ: Dana , vino aici!
- dupa o interjectie: Vai , iar am uitat banii acasa.
- inaintea pronumelui relativ “care”, atunci cand acesta este folosit pentru a adauga o informatie suplimentara: Copilul, care pana atunci statuse linistit, incepu sa dea semne de nerabdare.

Unde nu se foloseşte virgula?

- inaintea pronumelui relativ “care”, atunci cand acesta este folosit pentru a oferi o informatie relevanta: Elevii care nu poarta uniforma nu vor fi primiti in scoala.
- inaintea unei conjunctii copulative: Nu am mancat si nici nu am baut nimic toata ziua
- nu se despart prin virgula subiectul si predicatul
- nu se despart predicatul si complementul direct sau indirect

De aici . Şi tot de aici Citeşte mai departe »

Din ciclul „Limba română-i o comoară îngropată de idioţi”…

Ţin minte că prin clasa a 7-a aveam colegi care nu făceau diferenţa între s-au şi sau, s-a şi s-a. În general, erau copii pentru care scrisul era o taină. Problemele apăreau de multe ori la cratimă, dar şi la despărţit în silabe, scris ori chiar citit (să nu uităm eram totuşi în clasa a 7-a).
După multe chinuri, bătăi, note proaste, au priceput şi ei că TREBUIE pusă o cratimă la unele cuvinte. Numai că nu prea ştiau care erau cuvintele alea.

Au trecut ceva ani până să văd grozăvia (sună cam geekish). Am intrat într-un magazin de pantofi, iar lângă casa de marcat trona un afiş :  ”Cumpăra-ţi cu 10% reducere” sau ceva de genul. The beginning.

Apoi am tot văzut pe multe forumuri şi bloguri comentarii de genul: v-om face, scrie-ţi, face-ţi, mânca-ţi, v-a veni, î-ţi, v-or face, frumoas-o. La început am crezut în explicaţiile proprietarilor şi chiar m-am gândit ca tastatura le face feste. Totuşi…

Mai bine scrieţi legat că nimeni nu vă dă în cap: sau dus să se uite la televizor. Dacă observă cineva, pur şi simplu daţi vina pe tastatură. Măcar aşa nu vă mai faceţi de cacao şi nici nu veţi atrage comentarii negative sau cuvinte de laudă la adresa născătoarei.
Nu ar fi problema prea gravă dacă Citeşte mai departe »

Cel mai mult mă enervează persoanele care se cred deştepte. Adică de genul: bă proştilor, luaţi aminte ce zic eu. Eu zic numai de bine, eu sunt maharajahul, sultanul, regele…

Ştiu persoane care se dau drept buni mecanici auto, iar când îi întrebi ceva te iau peste picior şi râd pe seama necunoaşterii tale: bă ce prost eşti, cum naiba să nu ştii asta, sau ailaltă, sau cealaltă? Păi de unde dracu să ştiu? M-am născut cu manualul de reparaţii de la Dacia în mână? M-am jucat eu când eram mic leapşa, prin curtea uzinei de la Mioveni, cu mecanicii?

Alte categorii de persoane arhi-cunoscătoare: cele de limba română. Ei s-au născut cu DEX-ul în braţe, au avut numai profesori de limba română. Ei le ştiu pe toate, chiar şi pe cele care nu s-au inventat încă. Bun, am făcut o greşeală morfo-sintactică, de exprimare, am mâncat cuvinte, am făcut cacofonii. Eu accept să mă corectezi, dacă o faci cu bun-simţ. Dacă te crezi mai bun, poftim de-ţi fă blog unde poţi abera cât poţi tu.

Sunt student la Automatică. Oamenii care nu se pricep prea bine la computere vin la mine cu probleme legate de maşinăriiile cu tastatură. Cum ar fi să le zic şi eu: „bă, da ce prost eşti că nu ştii aia! Toată lumea o ştie…” Nu o fac, pentru că nici eu nu sunt cel mai bun (şi probabil nici nu voi fi). Poate nea Gică nu se pricepe prea bine la instalat Windowşi şi dezinfectat sisteme, dar e un foarte bun mecanic. Poate îmi întoarce favorul când prea-draga mea maşină va ceda psihic şi fizic.

Nu sunt în măsură să trag de urechi pe cineva, doar pentru că nu ştie. Sunt student la Automatică, dar unele domenii încă-mi sunt neclare: n-am avut laptop (au avut alţii), deci nu ştiu toate tainele (la ăcultate avem calculatoare celeron D care huruie îngrozitor şi sunt  pline de viruşi), nu am site-ul hostat pe un server privat (deci nu ştiu să umblu prin panoul de administrare-dar pot învăţa), nu am depanat fizic un calculator (dacă se strică, înlocuiesc piesa).

Câţi dintre voi pot spune că sunt într-adevăr atoateştiutori şi pot spune că ei nu greşesc? Care poate spune asta să ia piatr mouse-ul şi să-l arunce în monitor!

Toată viaţa vom învăţa ceva… niciodată nu poţi spune: Gata ştiu totul, nu mai am nevoie să mai învăţ nimic.

Presedintele UDMR Marko Bela a declarat ca invatarea limbii maghiare in Transilvania ar trebui sa devina obligatorie, un proiect de lege in acest sens urmand sa fie elaborat si prezentat de reprezentantii Uniunii [...]

De aici

Asta susţine sus şi tare Marko Bela: românii TREBUIE să înveţe OBLIGATORIU limba maghiară. Se referă strict la românii din Transilvania, implicit şi la Braşov, nu? Ei bine domnule Marko vă anunţăm că NOI nu VREM să învăţăm rahatul ăla de limbă nici dacă ne arestaţi. Pentru că nici compatrioţii matale nu se sinchisesc să înveţe limba română, deşi trăiesc în ROMÂNIA.

Ca român, este imposibil să-ţi cumperi o pâine în unele zone ale ţării, pentru simplul motiv că nu ştii limba maghiară. Dar stai puţin: noi NU LOCUIM în Ungaria… Eu zic că ar trebui o lege care să-i oblige pe CETĂŢENII ROMÂNI să cunoască OBLIGATORIU limba română. Altfel, nu s-ar mai numi cetăţeni români. Nu?

Eu deja m-am săturat de proiectele idioate ale lui Marko ăsta. Cine te crezi tu mă, Atilla? Prima dată ai vrut independenţa celor 3 judeţe. Ai vrut să-ţi faci ţară pentru că la tine acolo nimeni nu te bagă în seamă. Probabil ai vrut să devii preşedintele acelei ţări, pentru că nici în România nu te bagă nimeni în seamă. Nu ţi-a ieşit, şi nici proiectul ăsta nu-ţi va ieşi. Cum ar fi dacă în Spania/Italia limba română ar deveni obligatorie pentru spaniolii/italienii din regiunile majoritar româneşti?