Cartea poştală era folosită în vremurile demult apuse pentru a transmite un gând frumos celor de acasă. Nu existau telefoane mobile, şi nici măcar nu se auzise de SMS, MMS sau e-mail. Nişte amintiri pe care merită să le păstrezi.
De-abia aşteptam Crăciunul. Cine mai ţine minte maşinuţele alea chinezeşti din tablă, cu „suspensie” care se stricau după o săptămână? Sau pistoalele care produceau scântei la o apăsare a trăgaciului? Ştiam că cineva ne transmitea gânduri bune în momentul în care poştaşul suna la uşă şi ne înmâna plicul cu cartea poştală cu un moş gras pe o parte şi urări din partea rudelor pe partea cealaltă. Şi când te gândeşti că a parcurs 10 zile până să ajungă la noi…
Astăzi nu te mai complici. Cărţi poştale găseşti pe toate drumurile, dar nu ştiu cine mai cumpără. Am văzut şi cărţi poştale haioase, şi serioase şi neserioase… Totuşi, e mult mai simplu să dai un mass rudelor sau prietenilor sau, dacă nu eşti prea zgârcit, să trimiţi acelaşi SMS primit la rândul tău de la vreun amic sau coleg de şcoală/muncă.
Am scotocit mai demult prin podul unui vecin. Eram înnebunit după antichităţi şi chiar speram că poate găseam ceva de valoare pe acolo. Din păcate nu am găsit decât un aparat de tuns manual (nici nu-mi imaginam că exista aşa ceva prin 1940) şi nişte cărţi poştale trimise bunicului vecinului. Evident erau cărţi poştale de dragoste, citite probabil de toţi superiorii întrucât aveau o ştampilă cu care atesta faptul că fuseseră citite pentru a evita cine-ştie ce spionaj sau comploturi.
O leapşă primită de la Luana. Şi pentru a respecta regulile trebuie transmisă mai departe.
Aveți de ales între: inelul lui Frodo, termopanele lui Năstase, un baraj de anrocamente (asta e dedicată lui Duţu), o statuie, viaţa ca român în străinătate (cu bune şi rele).
Leapşa se duce către Robintel, Duţu, Bau, Anca şi Cipoc. Nu e obligatoriu sa o preluaţi, şi puteţi scrie despre ea când doriţi.
Luana says
PS leapsa originala, cu reguli si tot e aici:
http://reinvented.ro/toate/apelul-la-imaginatie/
:D
Ciolitto says
Vorbesti de acel pistol care avea in interior lui niste rotite si facea scantei? Am primit si eu unul de Craciun.
cipoc says
vai ce m`ai nenorocit:))
sa vad cum o scot la capat
victorblog says
@Luana: hmmm, cică trebuiau trimise pâna pe 1 martie. E nu-i nimic le trimitem pe 1 martie 2010.
@ciolitto: da, ăla era. Nu mi-l amintesc prea bine cum arăta, ştiu doar că scotea scântei şi mirosea a catran.
@cipoc: nu-i nicio grabă :)
Robintel says
:)) Asta e cam grea. Am să văd dimineaţă ce îmi aleg… :))
cipoc says
sa`ti iei inelul lui frodo:))
ca nu m`am uitat in viata mea la filmul ala
Robintel says
@Cipoc
Bine, iau eu inelul lui Frodo. Să te văd ce scrii despre termopanele ălea. :))
dutu says
…un baraj de anrocamente…fiule sa sti ca m-ai bagat in ceata,da’ rau de tot.ce dracu sa scriu?si ce dracu sunt alea?dar probabil o sa ma descurc si o sa ma gandesc la ceva ce sa scriu,dar dupa ce-mi beau berea bineinteles.
victorblog says
@dutu: barajul de anrocamente e ăla de la Siriu. Ştiu că-ţi plăcea tare mult să zici ceva cuvinte despre el. :)))
@cipoc: de-abia l-am văzut şi nu mi s-a părut cine ştie ce. Oricum văzusem şi un taglin emişto pe un blog „Dacă nu arunca Frodo inelul, eram cu toţii în căcat”
@Robintel: nu-i nicio grabă
Robintel says
@Victor
Am pus: http://www.robintel.ro/index.php/blog/primite/inelul-lui-frodo.html
Eu sunt Robintel, nu Robinţel. :))
victorblog says
@Robintel: greşeala mea. Toată lumea tinde să zică Robinţel, dar eu parcă ştiam că vine de la asocierea Robin cu Intel. Graba strică treaba.
Am editat.
Robintel says
Mulţumesc. :)) Vezi că ştii? :))
P.S. La link-ul din blogroll pune, te rog, şi www-ul în faţă.
victorblog says
@robintel: făcut
Geany says
Stiu si eu pistolul acela;))…il cumparam cu 10 mii(lei vechi) si mai dadeam 5 mii pe capse doar pt mici pocnituri si scantei:))
victorblog says
@geany: nu l-ai nimerit. Pistolul asta scotea scantei fara capse din alea…
andreea says
super