Aseară, obligat forţat, a trebuit să merg la biserică să iau pâine. De la 00:00 până la 00:10 n-am putut trece cu maşina, pentru că tipii care căscau gura n-au vrut să se dea la o parte. N-am pierdut nimic, m-am crăcănat de râs privindu-i pe toţi cei care încercau să ajungă acasă cu lumânarea aprinsă de la chibritul popii. Făceau 3-4 paşi, apoi se stingea lumânarea. Culmea, tipii se întorceau în biserică să aprindă iar lumânarea apoi o luau de la capăt.
Cât am stat pe acolo am observat câteva chestii interesante:
– Cică nu se zice Paşte fericit, pentru că e o practică păgână. La fel şi Crăciun Fericit. Cică se zice Sărbători Pascale Fericite. :) Eu zic că cea mai mişto urare e „Meri Crismăs ”
– Cică nu e bine să vii de acasă cu alte lumânări. Trebuie să le cumperi pe cele de acolo, care costă un mizilic: 50 de bani bucata, în condiţiile în care cele din magazin costă 3 lei pachetul de 100.
– Am înţeles că doua sculpturi din biserică (arată ca două tablouri) costă fiecare câte 10.000 de lei. Adică mai scumpe decât maşina mea.
– Săpunul şi apa nu mai sunt la modă. Puţea acolo a oaie, transpiraţie, brânză, fum de ţigară şi bere la un loc.
– Babele dormeau mai abitir ca politicienii în Parlament. Când s-a sfârşit lălăiala s-au trezit şi s-au pus pe împins şi pe băgat în faţă. Brusc, toate bolile de care sufereau au trecut, iar centrul nesimţirii s-a activat. A apărut şi o nouă specie : cocalarul de biserică, venit să facă impresii şi să se dea la gagicile de acolo. Am văzut şi piţipoance (deja mă agasează termenii, dar asta e) machiate şi spoite mai ceva ca un ou de Paşte.
Meri Crismăs evribădi şi nu exageraţi cu drobul sau cu mielul. Sau dacă exageraţi stingeţi bine cu bere şi cu vin.
[…] Amintiri: armele din copilărie 1 şi 2 Discuţie cu un agent virtual Chestii ciudate legate de Paşte Un articol care nu-mi aparţine, dar care e util: unde se pune virgula? Nu e motiv mare de […]