Astăzi 24 de ambulanţe au participat la simularea unui cutremur. Nu înţeleg rostul unei simulări duse până la capăt. Adică, îl scoţi pe om de sub dărâmături, apoi îl mai şi urci în ambulanţă şi mai şi mergi cu el până la spital.
Pentru ce? Ambulanţierul ştie drumul in orice condiţie. Plus că brancardierii ăia erau puşi pe glume, iar într-o situaţie reală nu cred că s-ar fi mişcat atât de încet.
Simulările sunt bune de arătat la televizor: fum, explozii, poliţie, pompieri şi panică artificială. Dar nu le văd rostul… bani aruncaţi aiurea pentru nimic. Nu cred că cineva a învăţat ceva nou din asta, în afară de ceea ce ştiau deja: pompierii ştiu să stingă un foc, SMURD-ul ştie să intervină în descarcerări şi prim-ajutor, iar restul… restul cască gura.
[-( e clar sunt bune simularile ca sa nu uitam cum sta treaba.
“Repetitia e mama invataturii!”