Ruşine

În ziua de astăzi lumea înjură politicieni, pentru că aşa e frumos şi pentru că au motive. Cred că nu există zi în care să nu citesc câte un articol scris cu patimă despre porcii care ne conduc. Încercam de fiecare dată să le găsesc câte o scuză, încercam să mă pun în locul lor şi încercam să nu-mi atrag comentarii negative din partea electoratului. Dacă aş fi fost preşedinte, premier sau simplu parlamentar, ce-aş fi făcut să evit criticile? Ce-aş fi făcut să fiu pe placul tuturor?

Lumea e rea, toată lumea critică şi de fapt unii parlamentari merită să fie realeşi o dată la cinci ani. Ei bine, nu, nu trebuie realeşi pentru că-s nesimţiţi. Pentru că, atunci când au tot ce le trebuie, trebuie să existe o nemulţumire din partea lor. Astăzi aflu cu uimire că nu le convin maşinile, pentru că-s nişte hârburi ordinare. Au o dorinţă arzătoare: să meargă şi ei, săracii, cu limuzine mercedes, şi nu cu Logan sau Nubira, ca toţi mojicii. E greu să fii parlamentar într-o dacie, şi lumea va râde de ei, ii va arăta cu degetul, eventual vor ajunge şi de râsul presei internaţionale. Diplomaţii francezi merg cu Citroen, cei germani cu Mercedes sau BMW, cei americani cu Cadillac, iar englezii sunt mândri să folosească Rolls-Royce ca maşină oficială.

Domnilor parlamentari, cu respect, din tot sufletul: marş la căcat! Şi data viitoare când aveţi asemenea pretenţii cred că ar fi cel mai potrivit să ieşiti ca tot românul în stradă, cu o pancartă şi să urlaţi cât vă ţin plămânii!