A venit şi ziua aia

Ziua în care mă despart de ea, care mi-a fost fidelă aproape 6 ani de zile. A fost cu mine la bine şi la rău, dar orice început are şi un sfârşit. Nu mă uit înapoi, pentru că oricâte plusuri ar fi avut, ştiu cel puţin la fel de multe minusuri, sau poate chiar mai multe. Mi-a scos peri albi, m-a lăsat de câteva ori cu ochii în soare, ca mai apoi tot ea să revină la mine. Am considerat că mi-au ajuns aproape 6 ani de chin, m-am săturat să mă zbat singur fără folos.

Am părăsit-o fără urmă de regret, deşi sunt sigur că o să mai trec pe lângă ea invariabil, pentru că stă foarte aproape de mine. Ştiu sigur că regretă despărţirea, însă eu nu dau înapoi. Nu şi atunci când am atâtea opţiuni şi atâtea posibile înlocuitoare.

După o lună de aşteptare (deh, tichetele alea valorice trebuie verificate, răsverificate şi paraverificate de o comisie prezidenţială cu mai-marele Boc în frunte) a venit şi ea. E negresă, are două airbaguri (suficiente) şi e destul de dotată. E mică, are doar 1.2, însă puternică. N-are origini germane sau japoneze, are părinţi franţuji şi români şi, cel mai important lucru, era virgină când am luat-o.

Plusuri: Mică, taxe la fel ca la dacia veche, consum infinit mai mic, aer condiţionat (nu mai trebuie sa merg cu geamurile lăsate).

Minusuri: problemă gravă la livrare (a venit fără boxa stângă faţă). Noroc că ştiam de problema altcuiva şi am avut inspiraţia să controlez şi sub capotă. Tipul de la reprezentanţă a pus boxa din faţă fără comentarii, apostrofându-l pe şoferul trailerului. Cică era o problemă acum câţiva ani, când şoferii de trailer furau boxele la greu. Se pare că au revenit la vechile obiceiuri. Lipsa preşurilor a mai fost o chestie care a deranjat, însă le-am cumpărat separat.

Culoarea neagră metalizat e pretenţioasă, maşina trebuie spălată mai des. Oricum, la început trebuie îngrijită ca pe un copil.

Momentan am făcut de-abia 80 de km, deci nu ştiu cât de performant e motorul de 1.2. Consumul mediu arătat de computer a fost de 5.3 L/100.