De ce amantele sunt proaste

Se ştie că un bărbat gândeşte diferit faţă de o femeie. De-aia nu semănăm, de-aia pe noi nu ne doare capul seara şi de-aia nu naştem.

Un bărbat îşi face o amantă doar pentru sex. N-are nevoie de cicălelile neveste-sii, de refuzurile din ce în ce mai dese şi de rugăminţi. N-o sună după aia să stea la taclale, nu-i cumpără flori sau alte cadouri. În nici un caz nu renunţă la nevastă, pentru că ea e bună la altceva: gătit, spălat, călcat. La amantă se poate renunţa la fel de bine cum renunţi la perechea favorită de teneşi (atunci când se uzează îi arunci şi-ţi iei alţii mai buni).

Am stabilit rolul bărbatului. Acum să stabilim rolul amantei. Dacă e căsătorită sau e într-o relaţie, atunci clar vrea doar sex . Amantele  nu-şi pot găsi pe altcineva şi acceptă situaţia creată în speranţa că EL îşi va părăsi soţia pentru ele. Ei bine, în marea majorităţii cazurilor, el nu o va face.

Cunosc cel puţin două tipe care acceptă condiţia de amante. Ştiu că nu pot mai mult, şi de aceea tac şi înghit, în speranţa că poate, poate într-o zi vor prelua rolul EI. Şi aici vorbim de sentimente adevărate, de eventuală căsnicie, mutat împreună şi trai pe vătrai. Bineînţeles, toate astea după ce nevasta zboară din peisaj.

Îmi plăcea Puya când cânta melodii adevărate. Ultima însă, a pus capac: versuri ioc, linie melodiCĂ Comercială. Versurile sunt cu adevărat artistice, şi merită despicate-n patru: el are o amantă căreia-i promite marea cu sarea. Ea îl aşteaptă şi suspină după EL, în timp ce EL schimbă fluide cu nevasta/prietena. Concluzia? Sunt proaste grămadăăăăă…