Ăştia sunt câştigătorii Eurovision din anii 1956-2012, când muzica era muzică, iar concursul era câştigat de oameni talentaţi, nu de amiciţii interstatale.
A se remarca faptul că unii câştigători au cântat în limba lor natală, nefiindu-le ruşine de asta.
În schimb, la concursul din 2013, România se prezintă cu:
Puteţi să-mi săriţi în cap, dar mie nu-mi place deloc melodia, ba chiar am rămas şocat că a câştigat selecţia naţională. Până şi Ianău suna mai bine decât individul ăsta. Totuşi, sper să mă înşel, iar la Malmo să prindem un loc cât mai bun. Yeah, right!
Casper says
L-au votat toate pasariciile impresionate de pozele lui de pe Facebook.
Luana says
Salutare :D
Sunt de acord ca unele melodii sunt faine.
Altele sunt mediocre.
Altele sunt Lordi – aberatii, extreme
Si altele sunt cantate de persoane consacrate, ca ABBA, Celine Dion, Toto Cutugno
Nu exista un pattern – iti ramane numai sa experimentezi, ca reteta nu exista. Mi se pare tare ca a iesit baiatul asta. Poare pt ca tot ce ma surprinde la tara asta mi se pare ceva pozitiv, lol.
Moda muzicala a momentului se reflecta de cele mai multe ori in melodii. Iar afinitatile interstatale devin mai putin evidente pe masura ce trece timpul; nu inseamna ca pe vremuri ele lipseau.
Cat despre limba, nu e vorba de rusine. E vorba de cum te vinzi intr-o lume in care oamenii nu mai au rabdare sa digere ceva nou, si in fond si la urma urmei de trend. In primii 20 ani se cam canta in franceza, este ?
Chiar presupunand ca ar castiga baiatul asta (sa-i traiasca familia), pe Dana International tot nu il/o ia ca aparenta incertitudine sexuala :P
Victor Badoiu says
Păi ABBA şi Celine Dion au cunoscut celebritatea câştigând Eurovisionul. Din ce-am observat, Eurovisionul s-a prostit în ultimii zece ani, dar nu îndeajuns încât să avem vreo şansă. Şi totuşi, sper să mă înşel.