finala

Aseară, în loc să casc ochii şi să deschid gura la Eurovision, mai bine am băut o bere şi m-am uitat la Prison Break, mai ales că ştiam că erau ultimele două episoade (mai târziu am aflat că mai sunt încă două).

Eurovisionul e un concurs politic. Normal că vor câştiga întotdeauna ţările cu mulţi „pretini şi tovarăşi”. Noi nu suntem importanţi şi nici nu vom fi, iar speranţele de a câştiga penibilitatea de concurs tind către minus infinit, atâta timp cât metoda de votare rămâne neschimbată.

O idee: juriu internaţional care să acorde note. Iar publicul să poată doar să voteze, de exemplu, prestaţia scenică sau cel mai prost concurent. Sau cea mai bună interpretă. Sau cea mai penibilă ţară. Ba nu, că aici am câştiga noi de fiecare dată.

Întrucât Blogatu mi-a luat-o înainte, nu pot include piesa câştigătoare (Norvegia), dar vă propun o alta, asemănătoare ca şi coregrafie. Nu susţin că e plagiată pentru că nu seamănă, dar e mult mai interesantă: (more…)