Am urât întotdeauna ziua de 14 februarie, şi nu numai pentru faptul că trebuia, ca ceilalţi masculi, să bag mâna-n buzunar şi să mă prefac că-mi place ziua de 14, ci pentru că e o sărbătoare importată (nu importantă) din alte părţi. Plus că iubirea ar trebui sărbătorită în fiecare zi a anului, deci nu are nevoie de o zi specială. De fapt 14 februarie ar fi trebuit să fie Ziua În Care Urăşti Pe Toată Lumea: pe vecinii care nu-şi duc gunoiul la ghenă, pe cocalarii din trafic, pe Badea, pe Gheorghe, pe bloggeri, pe oricine care te-a călcat pe coadă în timpul anului. Şi în ziua asta trebuie să-ţi arăţi recunoştinţa faţă de ei: rahat pe clanţa de la uşă, pungi cu lichide urât mirositoare, chei pe maşină, articole frumoase pe blog sau alte chestii pline de bunăvoinţă.
Şi, deşi uram sărbătoarea asta, eram obligat de jumătate să fac cadouri: inimioare, plastice sau alte chestii care să simbolizeze iubirea, în orice mod. Dar, de fapt, cine nu e obligat?
Anul ăsta stau mai relaxat pentru că ei nu-i plac inimioarele, urăşte trandafirii şi în mod special ziua asta. Probabil o să mă relaxez şi o să mă gândesc la voi, cei care cumpăraţi inimioare. Happy V-day, nu? Sau trebuia să zic altceva?
Bonus:
pai haloween-u’ l-am imprumutat,pe vali asta la fel…ce urmeaza oare :-? .poate incepem sa sarbatorim si ziua recunostintei in viitorul apropiat,ce zici?
Ia mă, că ai vrut argumente… Am încercat să ţi le dau acolo, la faţa locului, da’ m-a banat coşmaru’. :))
Mi-e lene să modific ce am scris aşa că dau direct cu copy/paste.
@tizu: Era argumentat… Dacă “domnu'” coşmar avea atâta tupeu încât să nu îl şteargă, şi l-ai fi citit de vreo 5 ori, ai fi văzut că e argumentat.
Dar, ca să te mulţumesc şi să îţi dovedesc că nu vorbesc aiurea cum fac alţii debitând idei fără logică şi exprimând opinii publice cu sinapse scrântite o să-ţi argumentez suplimentar:
Forma şi fondul, dacă nu eşti capabil să le vezi, sunt la nivel de compunere de clasa a treia cu lexic de după birturile gri. Când am zis că debitează idei fără suport logic şi fără să se documenteze în prealabil m-am referit la ideea aici prezentă cu pensia luată în avans pe toată perioada de speranţă de viaţă. E cea mai mare tâmpenie pe care am auzit-o; e suficient să dai un gugăl cu noţiunile de bază ale finanţelor ca să-ţi dai seama de asta. Nici cea mai bogată ţară din lume nu ar putea susţine o astfel de legislaţie şi o astfel de gestiune a pensiilor. Sunt chestii de bun simţ pe care coşmarul nici nu le-a luat în calcul, cum ar fi asistenţa medicală care s-ar evapora din start dacă s-ar implementa sistemul propus de el. Faptul că omul e un sclav al traficului se vede de la o poştă, nici nu trebuie să mai argumentez. Simplul fapt că mi-a şters comentariul demonstrează asta.
Iar pe unde am luat eu ban ştiu exact de ce am luat şi nici nu m-am plâns. Cu siguranţă nu voi plânge dacă îmi iau şi aici. Blogul e atât de prost cu tot cu traficul lui încât nici nu mă vă mai obosi să postez un alt comentariu indiferent că nu-mi iau ban. Am şi eu mândria mea, deşi nu las să se vadă. :)
@coşmar cu blog: Nu mai ştiu la ce număr am ajuns că deh, ţie îţi place doar să fii pupat în cur, dar bag aşa de la mine:
6. Cenzurarea comentariilor nu te ajută să fii mai bun. Oricum tu nu ai nici o şansă. Mai mult, demonstrează că nu m-am înşelat cu ceea ce am scris în comentariul şters de tine. Ţi-e teamă că va vedea gloata că sunt şi alţii mai meseriaşi ca tine care reuşesc să te vadă aşa cum eşti? N-ai argumente cu care să mă contrazici şi e mai uşor să dai cu delete şi să o arzi pseudointelectual ca până acum? Sau te roade faptul că îmi vin unici de la tine? :)) Am o veste pentru tine: eu am un trafic atât de mic încât nici nu-mi pasă de el. Eu scriu pentru mine, nu pentru gloată şi pentru bani din reclame. Prefer 10 unici zilnic de-ai mei decât 2000 de unici sclavi de-ai tăi.
Baftă.
P.S. (asta nu face parte din copy/paste): Să nu uiţi să-mi dai ban şi tu. Da’ vezi să-l dai pe clasă că io am IP dinamic. Că se mai chinuie unu’ care să dă mare IT-is să mă baneze şi nu reuşeşte. Dacă mi-ar păsa cât negru sub unghie aş reuşi să comentez şi la coşmaru’ da’ am ajuns la concluzia că ghici la ce distanţă mă doare? (hint: se măsoară în microni). Şi nu uita să-mi şi răspunzi după ce-mi ştergi comentariul. Nu de alta da’ e offtopic şi trebuie şters şi tre’ să-mi dai peste bot, că aşa se poartă prin blogosferă: fiecare e jmecher la el acasă dar în ograda altuia pupă în cur şi vorbesc pe nas să nu facă prea mult zgomot.
Sănătos să fii!…
@tizu: cum n-am văzut înjurături gratuite în comentariu, n-am de ce să-ţi dau ban. E bun orice comentariu oricât de critic ar fi, atâta timp cât e argumentat şi la obiect. Îl cred pe VisUrât că ţi-a dat ban, pentru că ai împroşcat cu rahat un om pe care nu-l cunoşti. Eu zic că puteai pur şi simplu să-i explici că nu are dreptate, evocând argumentele scrise mai sus (logice de altfel).
Aia e părerea omului, de-aia e blog (jurnal online), să-ţi exprimi o părere personală. Dacă tu, ca şi comentator, nu eşti de acord cu părerile lui, îţi poţi exprima asta printr-un comentariu mai mult sau mai puţin pertinent. Asta se întâmplă peste tot, nu numai la el pe blog. Nu cred că există blogger care să-ţi dea ban doar pentru că nu eşti de acord cu el. Îţi dă ban pentru înjurăturile gratuite. Bine, bine, dacă-s prost, explică-mi şi de ce. Nu ţi se pare de bun simţ ? Eu n-am fost mereu de acord nici cu el sau cu alţi bloggeri A-list. N-am înjurat, am explicat logic de ce am eu impresia asta, iar oamenii mi-au aprobat comentariul şi au continuat discuţia civilizat.
Baftă şi ţie, că văd că eşti la începutul bloggingului.
Sunt de acord cu tine. Dar dacă acel comentariul ar fi fost încă acolo ai fi văzut că nu am înjurat. Am împroşcat cu noroi, da, sunt de acord. Dar nu-mi stă în fire să fiu siropos atunci când nu sunt de acord cu cineva. Nu îmi place, sunt polemic. Îmi place, laud. Cam aşa stă treaba în mintea mea. Restul e ipocrizie. Între a critica tăios şi a nu fi civilizat, e cale lungă. Nu consider că mi-am băgat şi mi-am scos pe-acolo ca să sensibilizez puritani. O fac prin alte părţi, pe unde ştiu că-mi e permis, sau o fac acasă la mine. Pur şi simplu mi-am expus o părere, foarte dur dar civilizat, pe care tipu’ nu a digerat-o dar nici nu s-a ridicat la nivelul la care putea să-mi dea o replică pertinentă. Nu mă cred o rasă superioară de blogăr, dar la el se vede din felul în care scrie că nu e în stare. Şi dacă e să o luăm pe rpincipiul că de-aia e blog ca să-ţi exprimi părerea, atunci comentariile de-aia sunt, ca să-ţi exprimi părererea despre conţinutul blogului.
Şi apropo de dat părerea despre conţinutul blogului, îmi place cum scrii. Nu-mi place partea vizuală. Pe de altă parte te înţeleg de ce ai optat pentru o astfel de variantă. Stiu cum e să fii limitat de temele gratuite de wordpres că rulez şi eu pe una. Foarte util tutorialul pe care ai avut bunăvoinţa să-l împarţi cu cititorii tăi. Şi eu vreau să mă mut şi să o iau de la zero. Nu o să merg pe soluţia tutorialului, dar o să-mi arunc ochii peste el.
Te salut.
PS: La partea cu Sfântul Valentin nu sunt de acord cu tine. A fost o vreme în care ne-a plăcut la toţi. Altfel nu o preluam. Şi e o vârstă la care e chiar frumoasă. Numai că anul ăsta se poartă să spui V-Day Sux… Dacă îţi place nu eşti trendi. Am vrut chiar să fac un post pro v-day la mine pe blog, aşa să fiu mai cu moţ. Dar cred că sunt mai cu moţ dacă nu scriu deloc despre asta, că pe orice blog mă duc văd ceva de v-day. Tu inclus. ;) La urma urmei e o sărbătoare de marketing. E ca în muzica românească: iarna toţi scot cântece de Crăciun şi cum dă soarele de iunie încep toţi cu “La mare/la soare…”.
Baftă.
@victor: mie nu mi-a plăcut niciodată valentine’s day. Nici anul trecut când aveam cu cine să-l sărbătoresc (în principiu) nici acum doi ani şi în mod special nici anul ăsta. Dacă ar fi să sărbătoresc ceva, cred că mai bine aş face-o de dragobete, româneşte sau mai bine în fiecare zi dacă pot. Acum am văzut că am reclame la valentine’s day, dar nu-s din vina mea. :D
Referitor la VisUrât: da, ai avut un comentariu pertinent, însă la un moment dat ai zis că e un om de nimic, un zero parcă fără blog. Ori asta eu zic că e insultă şi mă gândesc că nu era obligat să o accepte. Nu-l apăr pentru că nu-s avocatul lui, însă parcă şi eu aş face aşa dacă ar veni cineva să mă critice fără motive.
Mersi pentru aprecieri, tema e naşpa şi sunt de acord cu tine. Când voi avea ceva bănuţi strânşi cred că o să-mi cumpăr o temă profesionistă, unică. Totuşi am aproape doi ani de blogging, cred că merită şi domeniul ăsta nişte haine noi.
Baftă!
Noi barbatii “cei care se cred barbati” suntem mai fraieri dar,ele femeile profit de asta si trebuie sa recunosti asta dar tu te crezi cocos si nu ai sa recunosti asta…
Daca iubita ti-ar fi spus sa te duci la magazin sa ii iei ceva (si daca iti spune asta uitate inainte sa pleci in dulap) te-ai fi dus asa ca recunoaste:)