Astăzi mă plictiseam pe acasă şi am zis să dau o fugă până la Raliul Braşovului.
Am remarcat că unii oameni n-au nici măcar cel mai mic sentiment de conservare, traversând aiurea şi mergând prin exteriorul curbei, adică acolo unde e cel mai posibil ca maşina să derapeze. Eu îi zic selecţie naturală.
Câteva poze şi un filmuleţ scurt:
(more…)
Aplicaţia StarTaxi e o chestie foarte mişto, dar prost implementată: harta e prost realizată (ştiu că am anulat o comandă pentru că pe hartă apărea că taxiul nici nu s-a mişcat din loc timp de cinci minute), iar meniul e prost realizat. De la Nec’s până la mine sunt 4,2 km, măsuraţi pe Google Earth. Hai să comparăm tarifele şi serviciile oferite, ţinând cont că în ambele variante nu am prins aglomeraţie sau semafoare (nu sunt pe ruta asta).
1. Acasă-> Nec’s– distanţă 4,2 km. Taxi comandat prin aplicaţia StarTaxi. Timpul de sosire estimat: 5 minute. Timp real: 10 minute. Şofer tânăr, îmbrăcat la cămaşă şi cravată, cu o maşină impecabilă în care melodiile se auzeau în surdină. M-a întrebat dacă nu cumva poate să oprească în benzinărie, CA SĂ NU BLOCHEZE TRAFICUL. Ţinem cont că traficul era lejer, era seara, suntem în Braşov şi putea opri oriunde fără probleme. Nu mi-a venit să cred că am întâlnit un taximetrist cu bun simţ, care respectă regulile de circulaţie. Numărul era BV-77-JON şi i-am lăsat cinci stele în aplicaţia StarTaxi. Preţ pe cursă: 7 lei, lăsat şi ceva bacşiş.
2. Onix -> Casă– distanţă 3,9 km (aceeaşi direcţie, însă distanţa scurtată cu 300 de metri). Taxi comandat direct în dispecerat (more…)
Am preluat ideea lui Alex de aici şi am combinat nişte poze mai vechi cu unele noi. Sper să vă placă:
[twentytwenty]
[/twentytwenty]
[twentytwenty]
[/twentytwenty]
N-aveam aşteptări prea mari, având în vedere bugetul sărăcăcios, însă unele chestii puteau fi rezolvate şi fără bani cu bani puţini. Comunicarea dintre organizatori a fost la pământ: în comunicatul transmis pe e-mail ni s-a spus că intrarea se face printr-o parte, iar la faţa locului am aflat că nu-i aşa. Jandarmii habar n-aveau pe ce planetă trăiesc, unul zicea ceva, celălalt nu ştia, iar altul probabil nu ştia să citească legitimaţia.
Per total a fost binişor: a fost o ceremonie de începere simplă, cu nişte personalităţi care s-au lăudat ce-au făcut alţii, cu echipe care au defilat (ca o paranteză, unele ţări au venit cu doi reprezentanţi), cu o trupă arhi-necunoscută care a zăngănit la butoaie şi cu o Inna care cânta fals. Nu poţi emite pretenţii totuşi, e o mini-olimpiadă cu un buget infim. Aştept desfăşurarea probelor, acolo o să fie mult mai interesant.
O chestie funny: când era Ponta pe scenă, în spatele lui trebuia să fie traducerea în engleză a discursului susţinut de preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional. În afară de faptul că o lua înainte, traducerea pomenea de Băsescu. Probabil că (more…)
La nici cincizeci de metri de mine s-a produs un accident. Un touareg s-a crezut pe autostradă şi a încălecat un Renault care nu i-a acordat prioritate. Accident cu victime, printre ele numărându-se şi doi copii.
Eh, în zona aia, ca să traversezi PE TRECERE, îţi trebuie curaj nebun. Mă uit în stânga, apoi în dreapta, apoi o rup la sănătoasa pe trecerea care traversează patru benzi. E o aventură, vă spun sincer, iar în ultimele şase luni cred că au fost vreo trei-patru accidente cu victime. Poliţia ştie (more…)
Zilele trecute mi-am amintit de anii studenţiei, probabil din cauza amicilor care sunt în sesiune şi care-şi bat capul cu integrale duble şi derivate. Ah, am scris “din cauza”, dar se potrivea mult mai bine “datorită”, pentru că a fost o perioadă mişto din viaţa mea: cămin, prima dragoste adevărată, mâncare puţină, counter-strike seara, bere la pet pe hol, multe nebunii. Deh, amintirile frumoase oricum sunt mai multe, dar nu despre asta voiam să vă vorbesc.
Mi-am amintit de portalul Universităţii, pe care-l foloseam să vedem notele şi alte porcării inutile. Am zis să încerc să-mi amintesc parola şi să intru în cont. Voiam să văd ce-au mai schimbat, ce-au îmbunătăţit, dar şi să văd o anumită notă, pe care un jeg de profesor a uitat să mi-o comunice.
Cum nu-mi aminteam parola, am zis să o recuperez. (more…)
Sunt ouă bune, cu gust adevărat, nu porcăriile pe care le găsiţi de obicei prin magazine. Omul care era lângă automat susţinea că e fermier de prin părţile Braşovului. Un carton de zece ouă costă 6.5 lei, iar aparatul dă şi rest în monede de 50 de bani. Mi-a zis că mai sunt încă vreo trei automate de genul, tot prin Braşov.
Pare o idee bună, omul nu trebuie să stea tot timpul lângă tarabă, automatul păstrează o temperatură constantă de +3 grade, iar ultima oară când am fost, rafturile erau aproape goale, semn că se vând. În altă ordine de idei: pe când un automat de bere? Doză, halbă, nu prea contează, atâta timp cât pot lua şi seara, când se închid prăvăliile. Ah, şi să fie rece şi iarna, aşa cum îmi place mie. (more…)
