plata

[urmare de aici]Farurile începuseră să-şi piardă din intensitate, iar ambreiajul făcea figuri. Şi ca să fie tot tacâmul complet, am intrat fix într-un crater. De fapt nu intrasem, ci mai bine zis mă afundasem într-o groapă cu noroi. O roată era afundată în noroi, alta era în aer. Cei pe care-i lăsasem erau deja departe, semnal la telefon nu aveam (nici pe Vodafone, nici pe Orange) iar cea mai apropiată locaţie era la vreo 4-5 kilometri.

Rezolvări

Lumina de la faruri nu era bună deoarece bateria nu mai ţinea prea mult. Eram în creierul munţilor înconjurat de lighioane, şi eu văzusem prea multe filme. Eram în pantaloni scurţi albi şi şlapi (v-am zis că era cald afară). Am folosit lumina de la telefoane ca să caut soluţii. Filme cu MacGyver văzusem, hai să punem la încercare. O roată e afundată nu? Păi hai să-i punem nişte frunze şi nişte sticle din portbagaj. Mai dă un claxon să fim siguri că urşii te vor ocoli.

Urcă în maşină porneşte cu greu (sperăm să nu se termine bateria) şi apăs acceleraţia la fund. Miroase a ambreiaj încins, opresc operaţia. Încerc să împing o tonă la deal. Not a smart idea. Think, think…

Intru în maşină să mă gândesc. Era (more…)

Prost să fii noroc să ai, spune o zicală, şi spune bine.

Câţi dintre voi nu aţi făcut la un moment dat o prostie pe care a doua zi să o regretaţi? Sau câţi aţi făcut o prostie fără să vă daţi seama că aţi făcut-o?

Ei, eu mă încadrez în prima categorie. Adică îmi dau seama când fac o prostie şi încerc să nu o mai repet. Niciodată, dacă se poate. Totuşi, uneori nu mă pot abţine să nu intru în belele…

Data

Se întâmpla anul trecut într-o seară călduroasă ce-i drept. Nişte prieteni (cam prea mult spus prieteni, mai mult nişte cunoştinţe) m-au rugat să-i duc în seara aia la o cabană, urmând a-mi plăti benzina plus deranjul. Bătrâna mea dacie e foarte utilă pe drumurile de munte presărate cu cratere ca pe Lună.

Locaţia

Iniţial, mi s-a spus locaţia. Un drum destul de bunicel, la vreo şase kilometri de localitate. Am acceptat, (more…)