Îmi aduc aminte de primul produs cumpărat ca urmare a vizionării unei reclame. Era un aşa-zis aparat de masaj, pe care ai mei au dat destul de mulţi bani atunci. Semăna cu un castron albastru, cu o sferă albă cu suprafaţa asemănătoare mingiilor de golf.
Ei bine, ajunge pachetul acasă, iar eu nerăbdător îl desfac. Să ne înţelegem, cred că aveam vreo 7-8 ani pe atunci, şi nu aveam internet, iar de OTV nici nu se auzise pe atunci. Singurul program pe care-l recepţionam era TVR1.
Îl pun repede în jurul stomacului şi apăs butonul. Nimic. Încerc iar. Nimic. Problema cu respectivul aparat era că, de fapt nu era aparat de vibromasaj. Era doar o farfurie cu un contor. Contorul ăla număra de câte ori expiram şi inspiram (adică mă obliga într-un fel să-mi forţez muşchii abdominali).
Rezultatul constituia motiv de mândrie în faţa alor mei. Normal că era o mare ţeapă, fiindcă aparatul, o dată pornit, trebuia să funcţioneze singur (aşa reieşea din reclamă) nu să mă chinui eu să-mi fac masaj singur.
Aparatul a ajuns în cele din urmă pe mâinile lu’ tata, care l-a transformat într-o aplică frumoasă cu LED-uri.
Teleshopping
Probabil cunoaşteţi reclamele de la televizor, în care aparate minune îţi promit muşchii lui Arnold cu puţini bani şi efort minim. Ei bine, cum-necum m-am trezit cu un asemenea aparat cumpărat de mama cu doar 15 lei (acum vreo 3-4 ani parcă).
De data asta, era un aparat electric de masaj. Adică stimula muşchii prin impulsuri electrice (nu cunoşteam principiul de funcţionare atunci). Consta dintr-o cutie în care erau adăpostite circuitele şi bateria şi un fel de centură care susţinea electrozii. Trebuia aplicat pe centura aia un strat de gel pe bază de apă, apoi trebuia pusă pe muşchii care trebuiau modelaţi.
L-am încercat primul, în dorinţa aprigă de a avea muşchii ca în filme. N-am rezistat decât câteva secunde. Cele mai dureroase secunde din viaţa mea, întrucât setasem înfernala maşinărie la nivelul maxim. Deh, dacă nu citeşti instrucţiunile.
Cert e că minunea a ţinut, ca de obicei, doar câteva zile. Atunci când s-a terminat gelul special cu care venise pachetul. Era musai să ungi bine electrozii astfel încât să fie în contact direct cu o suprafaţă cât mai mare de piele (gelul era pe bază de apă, un bun conductor electric).
Fără gelul ăla, era ca şi cum te-ai fi înţepat în acelaşi timp cu mii de ace..
Ofertă specială, aşa susţinea tipul dubios care a ciocănit la uşă şi care zicea că aparatul face minuni. Normal că l-am crezut, ce motive am fi avut să nu-l credem?
Dovada? Cei care mă cunosc, ştiu că sunt un tip masiv, cu muşchi ca de piatră, făcuţi cu ajutorul aparatului AbGymnic, în doar câteva zile.
Oncescule, ai scăpat de data asta, pentru că mi se stricase maşina, dar data viitoare nu ai scăpare.
Deci, care vine la mine să ne curentăm pe întuneric? :)
Pai… de asta nu e bine sa pui botu’ la astfel de reclame. Nu era mai simplu sa bagi 100 de abdomene, care sunt gratis?
@bloghita: cam ăsta e scopul articolului. Nu daţi banii pe prostii, mai bine faceţi abdomene!
Da la un amarat de lubrifiant sexual, d’ala Durex Play, nu te-ai gandit? Gasesti si mai ieftine la zupermarket…
in loc de gelu ala pe baza de apa puteai unge cu orice altceva cureaua ( orice pe baza lichida)