Săptămâna trecută am fost la întâlnirea de zece ani, după cum v-am mai spus. După strigarea catalogului și depănarea amintirilor cu diriginta, am vizitat împrejurimile. Primul lucru pe care l-am observat a fost terenul de fotbal, care arăta jalnic: printre crăpăturile din beton (mda, n-au nici până acum teren sintetic) se puteau zări fire de iarbă, semn că liceenii de azi nu prea pun mare preț pe ora de sport. Și-acum îmi aduc aminte cum fetele erau mereu scutite, pe motiv întemeiat (unele aveau menstruație de vreo două-trei ori pe lună, dar profa nu se prindea că era bătrână), iar noi băieții jucam fotbal sau baschet. Eh, nu eram eu prea strălucit la fotbal (nici acum nu sunt), însă alergam bășica aia până transpiram ca porcul.
Am ajuns și eu ca bătrânii ăia de regretă trecutul: nu mai e fotbalul din ora de sport ce-a fost. Probabil azi și băieții au menstruație de trei ori pe lună!
Leave a Reply